Cuvânt înainte
Procesul de dezvoltare la nivelul fiecărei comunități necesită permanent o muncă asiduă în vederea pregătirii și planificării resurselor, a implicării tuturor factorilor responsabili în vederea stabilirii direcțiilor de dezvoltare, precum și a stabilirii priorităților și măsurilor de intervenție.
Județul Vaslui reprezintă un spațiu teritorial care necesită o modernizare continuă, pe deoparte, ca răspuns la nevoile comunităților pentru a estompa decalajele teritoriale prin implementarea proiectelor de infrastructură și indentificarea politicilor publice care urmăresc valorificarea integrată a resurselor locale disponibile, naturale, umane, financiare, industriale și tehnologice, iar pe de altă parte, armonizarea obiectivelor strategice pe termen mediu cu cele pe termen lung prin corelarea acestora cu programele de dezvoltare regională și națională, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile și deschise. Acest demers continuu și dinamic va trebui să corespundă unui mod de abordare integrat cu strategiile regionale și naționale destinate unei dezvoltării inovative, bazate pe concentrarea investițiilor în domenii de activitate economică în care există un avantaj competitiv, precum și transpunerea în lanțuri de valoare globală și generarea de soluții la provocările societale majore.
Potențialul economic al județului trebuie să fie orientat către mediile productive concurențiale și performante astfel încât, Județul Vaslui să devină o zonă socio – economică atractivă și ofertantă atât pentru locuitorii ei, cât și pentru un mediu antreprenorial bine dezvoltat și puternic.
Prin strategie se acordă o atenție sporită și politicilor publice proiectate și coordonate de către Consiliul Județean Vaslui, în rolul său de coordonare administrativă prin care se determină abordarea unui management necesar aplicării modelelor și instrumentelor de lucru pentru stabilirea priorităților și celor mai potrivite soluții de dezvoltare.
Totodată, în acest context, o atenție deosebită trebuie acordată mediului educațional și sprijinirii inițiativelor antreprenoriale care au o reprezentativitate teritorială și profesională însemnată, ca bază a realizării continuității între procesul de instruire, asigurării forței de muncă necesare și creșterea capacității de producție la nivelul unei piețe dinamice cu cerințe diverse. Prin însușirea acestui document strategic se asigură și continuitatea preocupărilor în adoptarea de soluții smart în vederea unei dezvoltări inteligente atât în mediul antreprenorial cât și cel administrativ prin aplicarea a o serie de măsuri ce vizează digitalizarea serviciilor, contribuind la îmbunătățirea managementului strategic prin care se urmărește creşterea capacităţilor de lucru și de mobilizare ce trebuie să determine o convergență a tuturor factorilor de dezvoltare.
Toate aceste eforturi comune trebuie orientate către oameni, locuitorii acestui județ și transformate în acțiuni cu valoare adaugată cu scopul de a îmbunătăți permanent și continuu condițiile de viață, sănătatea socială și nivelul de trai. În următoarea perioadă, considerăm că acest document are un rol fundamental în implementarea proiectelor de dezvoltare a comunităților noastre, fiind un instrument ce oferă cadrul metodologic de îndrumare necesar în vederea parcurgerii etapelor sistemice pentru identificarea celor mai bune și potrivite soluții, respectiv optimizarea acestora la sursele de finanțare accesibile, astfel încât să se răspundă unor cerințe sociale concretizate în acțiuni publice și mecanisme convergente de dezvoltare durabilă.
Președinte al Consiliului Județean Vaslui,
Dumitru Buzatu
Mediul de afaceri
AGRICULTURĂ
Județul Vaslui are o lungă tradiție în domeniul agriculturii, cu toate ramurile sale, aceasta fiind timp de secole principala ocupație a locuitorilor. Acest sector beneficiază de pe urma resurselor foarte extinse de terenuri agricole ale județului (400.000 ha), dar și a ponderii ridicate a populației care trăiește în mediul rural (60%), unde celelalte sectoare ale economiei sunt slab dezvoltate.
Valoarea producției agricole realizate în județul Vaslui a fost în anul 2018 de 1.955 mil. lei (420 mil. Euro), ceea ce reprezenta 14,3% din producția agricolă a regiunii Nord-Est (locul 4/6, după județele Suceava, Botoșani și Iași, dar mai mult decât în Bacău și Neamț), respectiv 2,3% din cea a României. În comparație cu anul 2008, încasările din domeniu au crescut în valoare nominală, în lei, cu 26%, ceea ce în Euro corespunde unei stagnări.
Ramura agriculturii vegetale (culturii plantelor) a înregistrat fluctuații destul de importante de la un an altul, situație specifică zonelor în care se practică o agricultură preponderent de tip tradițional, cu producții puternic influențate de condițiile meteo, fără sisteme de irigații extinse sau alte tehnologii care să limiteze efectele condițiilor meteo defavorabile (secetă, îngheț etc.). Cu toate acestea, sectorul vegetal continuă să domine economia județului, cu o pondere de aproape 69% în totalul producției agricole.
În sectoarele silviculturii și pisciculturii, cifra de afaceri a fost una modestă (circa 8 mil. Euro), fără fluctuații importante de la un an la altul, în contextul în care o regie autonomă cu capital de stat (RNP Romsilva) este principalul agent economic, iar fondul forestier al județului este restrâns.
Efectivul angajaților din sectorul agriculturii, silviculturii și pisciculturii a fost în anul 2018 de 3.459 (dintre care 3.010 în agricultură și 449 în silvicultură și pescuit), ceea ce reprezenta doar 6% din totalul salariaților din județ.
Din cei 101.426 de șefi de exploatație agricolă, 64% aveau peste 55 de ani, în timp ce doar 3% sub 35 de ani.
Numărul întreprinderilor cu profil agricol din județ a crescut cu 37% în ultimii ani, ajungând la 372 în 2018, adică aproape 7% din total întreprinderilor din județ.
Baza tehnico-materială a sectorului agricol din județ s-a îmbunătățit considerabil în perioada 2008-2021, prin creșterea numărului de mașini agricole, în unele cazuri (combine pentru recoltare furaje sau prese de balotat fân) chiar și de 2-5 ori.
Industria prelucrătoare
În ramura industriei prelucrătoare activau în anul 2018 un număr de 577 de întreprinderi, care aveau o cifră de afaceri totală de 1.434 mil. lei și 11.231 de salariați.
Cele mai importante ramuri industriale de la nivelul județului Vaslui erau:
Industria alimentară și a băuturilor (41% din valoarea producției industriale totale și 20% din efectivele de salariați din industrie) – ramura industrială cea mai dinamică din județ, specializată mai ales pe prelucrarea cărnii de pasăre, conserve din carne, morărit și panificație, nutrețuri combinate, lactate, ulei, înghețată, sucuri de fructe, vinuri etc. Principalele companii din domeniu au acționat autohton și sunt: Safir, Fabrica de Carne Morandi, Vascar, Austria Juice, Nutriva, Ilvas, Mopan, Cami Delicia, Enache Morărit, Vinicola Averești etc.
Industria textilă și a confecțiilor (14% din valoarea producției industriale și 33% din efectivele de personal) – cu o lungă tradiție în zonă, însă în curs de restrângere a activității, pe fondul pierderii competitivității prin cost a industriei de lohn din România odată cu creșterea treptată a salariului minim pe economie, dar și a migrației externe a forței de muncă. Ramura producției de fire și țesături din bumbac a dispărut în ultimii ani, așadar firmele rămase se ocupă cu producția articolelor de îmbrăcăminte. Cei mai mari firme din domeniu au acționariat străin (mai ales italian) și sunt: Confecții Bârlad, LCL România, Conda Tex, Confecții Vaslui, Tenconf, Hemdconf, Confecții Integrate Moldova etc.
Industria constructoare de mașini, utilaje și organe de asamblare (17% din producția industrială și 14% din efectivul de salariați) – este dezvoltată mai ales în jurul uzinei de rulmenți de la Bârlad, actualmente cu capital turcesc. Concurența din partea produselor asiatice și contextul de piață a făcut ca întreprinderea să opereze în ultimul deceniu mai multe runde de disponibilizări de personal, personalul scăzând la mai puțin de jumătate.
Totuși, aceasta rămâne principalul angajator privat din Bârlad și din întreg județul. Unități mai mici din această ramură se mai găsesc la Huși (Petal, Tehnoutilaj) și Negrești (Palvin), care produc utilaje, piese etc. pentru industria construcțiilor, metalurgică, petrolieră.
Industria încălțămintei (10% din producția industrială și 17% din efectivul de salariați) – este o ramură care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, mai ales în zona municipiului Huși, unde există atât fabrici cu capital străin, cât și autohton: Gartek, Husana, Musette Exim etc. Totuși, pe termen mediu și lung, și această ramura este expusă riscului de pierdere treptată a competitivității prin cost, pe fondul creșterii nivelului de salarizare a forței de muncă din România.
Industria prelucrării lemnului și mobilei (5% din producția industrială și 8% din efectivul de salariați) – a înregistrat un trend ascendent în ultimii ani, pe fondul dezvoltării unor afaceri cu capital local, dar și a unor investiții străine. Aceștia produc mai ales mobilă de interior pentru locuințe și birouri, canapele, mese, scaune, mobilier de baie etc. Cele mai importante firme din domeniu sunt SpectralCom, Cantemir, Mobilarte, Mobexport etc.
Construcțiile
Sectorul construcțiilor este destul de puțin dezvoltat la nivelul județului Vaslui, cauza principala fiind cererea redusă de pe piața mobiliară, dar și faptul că volumului investițiilor în infrastructura mare din regiune s-a menționat la un nivel redus față de alte zone din țară (de ex. lipsa unor șantiere pentru autostrăzi, căi ferate etc.).
În acest context, în județ funcționau în anul 2018 doar 5 întreprinderi de talie mijlocie cu activitate în construcții, la care se adăugau câteva sute de firme mici și foarte mici, de obicei afaceri individuale / de familie ale localnicilor.
Ramura construcțiilor de clădiri (rezidențiale și, mai ales, nonrezidențiale) asigura circa 36% din totalul cifrei de afaceri din acest sector, urmată îndeaproape de cea de construcția de drumuri și poduri (30%), acestea fiind, susținute, în bună parte de investițiile autorităților locale din județ și din regiune, cele mai multe cu fonduri europene sau guvernamentale. Celelalte ramuri (de ex. instalații electrice, construcții edilitare, alte tipuri de instalații etc.) erau relativ slab dezvoltate.
Cei mai importanți agenți economic, din perspectiva numărului de angajați, cu activitate de construcții din județ erau, la nivelul anului 2021, Viacons Rutier, Transmir, Lucrari Drumuri și Poduri (drumuri și poduri), respectiv Energoconstruct (construcții edilitare).
Dinamica acestui sector în următorii ani, în condițiile în care nu se estimează o creștere a investițiilor în sectorul imobiliar de județ, va rămâne puternic influențată de volumul investițiilor publice realizate de autoritățile centrale și locale (drumuri, extinderi și modernizări rețele de utilități, construcție/reabilitare clădiri de interes public etc.), respectiv de capacitatea firmelor locale de a contracta lucrări în zone din țară mai active din punct de vedere al dezvoltărilor private (de ex. București, Iași, Transilvania etc.).
Comerțul și serviciile
Cei mai mari agenți economici din județ cu activități în domeniul comerțului, funcție de numărul de angajați, erau în anul 2021 următorii: Ana Autocenter (comerț și reparații auto), Bambus, Prod Ovo Grup, Taviany, Kredianis (comerț cu ridicata alimente, băuturi tutun), Dedeman, Kazinst Grup (comerț cu amănuntul materiale de construcții), Crismih, Redcon Unu, Radical Group (comerț cu ridicata materiale de construcții), Kaufland, Berlin, Cleopatra Center, Aurocor, LC Comercial, Lidl, Profi, Penny Market, Carrefour (comerț cu amănuntul, preponderent alimentar).
În ramura serviciilor, se distingeau următorii angajatori mai importanți: Transurb, Vertrantis (trasnporturi rutiere de călători), Adrian Trans (transporturi rutiere de mărfuri), RDS (telecomunicații prin cablu), Romold, Liga de Protecție și Securitate (pază), Isis Comprest (curățenie), Recumed (sănătate), King Club (jocuri de noroc).
Last modified: martie 9, 2021