Acasa Harti Utile Contact
Consiliul Judetean
· Conducerea
· Consilieri
. Comisii
· Funcționare și atribuții
· Organigrama
· Regulament de organizare și funcționare
· Instituții subordonate
· Declaratii de avere si interese
Judetul Vaslui
· Localizare
· Despre Vaslui
· Localitati
· Mediul de afaceri
· Infrastructura
· Turism
· Municipii
· Personalitati
· Harti
· PATJ
· Targuri, piete, oboare
Informatii publice
· Informații publice
· Transparență decizională
· Cerere Online Legea nr.544/2001
· Petitii
· Dispoziții
· Sedințe
· Proiecte de hotărâri
· Hotărâri
· Rapoarte
· ATOP
· Buget 2016
· Indicatori economici
· Finanțări rambursabile
· Program județean pentru finanțare nerambursabilă
· Strategii
· Achizitii Publice
· Anunt posturi scoase la concurs / Carieră
· nou Transport public județean
· Planul judetean de gestiune a deseurilor
· Formulare
· Urbanism
· ARHIVA
Vizitatori
Am primit
4069640
vizite din Ianuarie 2007
Legaturi








Municipii





Județul Vaslui
Municipalitãți

Municipiul Vaslui



Municipiul Vaslui este situat în partea central-rãsãriteanã a Moldovei, în centrul Podișului Bârlad, la o altitudine care variazã între 90 de metri (în zona industrialã) și 170 de metri (în zona grãdinii publice).
Cãile de comunicație. Prin Vaslui treceau vechile cãi de negoț, care fãceau legãtura între nordul Moldovei și cetãțile de la Marea Neagrã. Drumurile tãiate prin codrii seculari aveau pe unele porțiuni pietriș, dar în perioadele ploioase deveneau impracticabile. Astãzi, municipiul Vaslui dispune de 93 de kilometri de strãzi, din care 50 de kilometri de drumuri asfaltate și 15 kilometri de drumuri pavate.
Cãile de comunicație din teritoriu, în prezent, sunt asigurate de drumuri ca: E 581, care face legãtura între București-Albița-Chișinãu, DN 24, care face legãtura între București și Iași, precum și drumuri județene modernizate care fac legãtura cu municipiile Bacãu și Roman; cãi ferate-municipiul Vaslui este racordat la calea feratã care face legãtura între București-Iași-Ungheni-Republica Moldova; existã rețele de telecomunicații pe suport de fibrã opticã.
Activitatea economicã a municipiului Vaslui este concentratã în special în întreprinderi textile și de produse alimentare (preparate din carne, produse lactate și brânzeturi, ulei, produse de panificație). Existã, de asemenea, operatori economici activi în domeniile industriei mecanice, al aparatelor de mãsurã și control, al confecțiilor metalice și construcțiilor.
Populația. Cercetãrile arheologice au demonstrat cã teritoriul orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încã din comuna primitivã, existând o populație stabilã începând din neolitic, pânã în epoca migrațiilor. Popularea zonei, în feudalism, s-a fãcut în funcție de condițiile istorice, de terenurile agicole, de sursele de apã și de cãile de comunicație.
De la o populație de numai 17.960 în 1968, s-a ajuns la un numãr de 70.571 de locuitori, potrivit datelor ultimului recensãmânt, realizat în 2002. Dintre aceștia, 34.696 sunt bãrbați și 35.875 sunt femei. Peste 98% dintre locuitorii municipiului sunt de naționalitate românã; aceștia conviețuiesc alãturi de populația rromã, maghiarã, turcã, lipoveanã.
Rețeaua școlarã a municipiului Vaslui cuprinde 22 de grãdinițe, 10 școli generale, șase licee și grupuri școlare. Activitatea instructiv-educativã este asiguratã de 1510 cadre didactice. În sistemul sanitar activeazã 427 de persoane.
Sistemul administrativ. Sediul Consiliului Local al municipiului Vaslui se aflã pe strada Ștefan cel Mare Nr. 79, Vaslui, cod 730168, tel. 0040 235 310999, 313946, fax 315946; e-mail: primariev@rolink.ro. Administrația Publicã Localã este compusã din: Autoritatea Tutelarã; Relații cu publicul; Juridic, contencios și administrativ; Stare civilã și livrete.
Serviciile publice sunt: Serviciul tehnic; Serviciul asistențã socialã; Serviciul investiții; Serviciul fiscal; Serviciul buget contabilitate; Biroul resurse umane; Serviciul de Urbanism, Administrarea Domeniului Public și Privat; Serviciul agriculturã. Principalele programe de investiții în sectorul public au în vedere reabilitarea sistemului dealimentare cu apã a municipiului Vaslui, a stației de epurare și a rețelei de canalizare dinoraș, lucrãri de modernizare a rețelei stradale, mãrirea eficienței energetice prin implementarea unor unitãți de cogenerare în sistemul de alimentare cu cãldurã a municipiului, simultan cu reducerea emisiilor de bioxid de carbon.

Municipiul Bârlad

Municipiul Bârlad este așezat în Podișul Central Moldovenesc și strãjuit de Dealul Crângului (311 m) și Dealul Mare (264 m).
Principalul curs de apã este râul Bârlad, cu o serie de afluenți cu debite mici.
Municipiul Bârlad se situeazã aproape de intersecția unor importante cãi rutiere și feroviare, pe traseul dintre nordul și sudul Moldovei, dintre Valea Prutului și Valea Siretului, la DN 24, care asigurã legãtura între centrul și sudul României cu Republica Moldova, prin punctul de frontierã Albița. Prin Bârlad se face legãtura între București și Iași.
Bârladul este al doilea oraș al Moldovei din punct de vedere al vechimii. Descoperirile arheologice de la Trestiana-Bârlad atestã cã pe actualul teritoriu a existat o așezare neoliticã de tip Starcevo-Criș, cu importante argumente din epoca bronzului și fierului. Urmele de locuire pe aceste locuri aparțin culturii Cucuteni.
Populația La recensãmântul din 2002, populația municipiului Bârlad era de 69 066 de locuitori, din care 33.224 bãrbați și 35.875 femei. 96,1 la sutã din populație sunt români care conviețuiesc în bunã înțelegere cu maghiari, germani, lipoveni, greci și rromi. 95,6 la sutã din populație este ortodoxã, iar restul de alte religii.
Infrastructura Rețeaua de strãzi a municipiului Bârlad mãsoarã 114 km din care 43 la sutã sunt strãzi asfaltate, celelalte fiind balastate sau de pãmânt. Lungimea totalã a rețelei de distribuție a apei potabile mãsoarã 156 km, cea a rețelei de canalizare 148 km, iar cea a rețelei de distribuție a energiei termice 51 km. Lungimea rețelei de gaze naturale este de 77 km.
Învãțãmânt Baza materialã a sistemului de învãțãmânt din municipiul Bârlad constã în: 23 de grãdinițe, 12 școli primare și gimnaziale, 4 licee, o școalã profesionalã, o școalã de muzicã și arte plastice, o casã de copii preșcolari și o casã de copii școlari. Procesul instructiv-educativ este asigurat de un numãr de 1.188 de cadre didactice.
Culturã Activitatea culturalã a Bârladului se desfãșoarã în cadrul urmãtoarelor instituții: Muzeul „Vasile Pârvan“ și Teatrul „V. I. Popa“, Biblioteca Municipalã „Stroe Belloescu“, Casa de Cultura „G. Tutoveanu“. În structura patrimoniului cultural tezaurizat, un loc aparte îl ocupã donațiile valoroase ale unor colecționari de artã plasticã și decorativã româneascã și universalã. Acestea au permis organizarea, în anul 1993, a unui Muzeu al Colecțiilor, care se înscrie în rețeaua muzealã naționalã, alãturi de Muzeul Colecțiilor din București.
Sãnãtate Pentru asigurarea asistenței medicale în municipiu funcționeazã douã spitale (unul de adulți și unul de copii) cu o capacitate de 1.132 de paturi, patru policlinici (adulți, copii, o policlinicã cu platã și una stomatologicã) și 12 dispensare medicale.
Economie Dupã 1990, economia municipiului Bârlad a intrat într-un puternic declin, cu consecințe deosebit de grele pe plan social. Procesul de stabilizare și relansare a producției a început în anul 1994.
Ponderea în economie o deține industria. Producția marfã industrialã o reprezintã rulmenții, mașinile unelte, aparatele pentru automatizãri electronice și electrotehnice, firele tip vigonia, țesãturile tip bumbac și tip vigonia, confecțiile textile, produsele alimentare.
Sediul Administrației Publice Locale se aflã pe strada 1 Decembrie nr. 21, cod 731182, telefon: 0040-235-411760, fax: 416867, e-mail: pbarlad@spectral.ro.
Principalele programe de investiții în sectorul public: reabilitarea sistemelor de alimentare cu apã; reabilitarea stației de epurare; extinderea sau reabilitarea canalizãrii menajere și pluviale; introducerea centralelor termice pe gaze naturale la unitãțile de învãțãmânt.

Municipiul Huși

Din punct de vedere geografic, orașul se aflã în sud-vestul Depresiunii Huși, parte componentã a Podișului Central Moldovenesc.
Prima atestare documentarã a localitãții dateazã din anul 1487.
În 1995 Huși a devenit municipiu. Municipiul Huși dispune de 94,02 km de strãzi din care 30 de km strãzi asfaltate, 54,39 km pavate cu bolovani de râu și macadam și 9,63 km pietruite.Municipiul Huși este legat de restul țãrii prin urmãtoarele cãi de comunicație: cale feratã (care face legãtura între Huși si nodul de cale feratã Crasna); drumul european E 581 (între București și vama Albița); drumul național DN 24A (între Huși-Murgeni-Galați).
Din punct de vedere economic, municipiul Huși este un oraș agroindustrial. În prezent funcționeazã societãți cu capital privat în construcții, construcții metalice, construcții de utilaj petrolier și pentru industria alimentarã, încãlțãminte, confecții, producție alimentarã, prestãri servicii etc. În ultimii ani, ramura industrialã cea mai dezvoltatã a devenit producția de încãlțãminte.
În ceea ce privește agricultura, este mai dezvoltatã cultura plantelor decât creșterea animalelor.
În prezent, în municipiul Huși își desfãșoarã activitatea 738 de agenți economici.
În anul 2002, în urma recensãmântului, populația era de 29.510 de locuitori, din care peste 99% sunt de naționalitate românã. Referitor la apartenența religioasã, în Huși existã 23.652 ortodocși, 5.826 romano-catolici, restul aparținând altor religii. Serviciile religioase se desfãșoarã în 10 biserici ortodoxe și douã biserici catolice. De menționat cã Biserica Sf. Apostoli Petru si Pavel este cea mai veche bisericã din Huși, fiind construitã de Ștefan cel Mare la 1495 pentru curtea domneascã ridicatã în aceastã așezare.
Activitatea culturalã se desfãșoarã prin Biblioteca „Mihai Ralea“, Casa de Culturã „Alexandru Giugaru“ si Muzeul municipal.
În Huși existã o creșã, 11 grãdinițe, cinci școli generale, o școalã specialã, o școalã de ucenici, un liceu teoretic și un grup școlar agricol. Activitatea didacticã este asiguratã de 511 cadre didactice. În sistemul sanitar funcționeazã un spital cu 283 de paturi, o policlinicã, opt farmacii, 11 dispensare medicale, un spital de bolnavi cronici cu handicap sever și un cãmin spital de bãtrâni. Asistența medicalã este asiguratã de 27 de medici și de un personal mediu sanitar de 108 angajați.
Sediul administrației publice în municipiul Huși se aflã pe strada 1 Decembrie, nr. 9 (tel. 0040 235 480204, 480205, fax 480126; e-mail: PM_Husi@servex.ro sau primaria@husi.ro. Autoritãțile prin care se realizeazã autonomia localã sunt Consiliul Local, ca autoritate deliberativã si primarul, ca autoritate executivã, care are în subordine Direcția economicã, Oficiul gestionarea resurselor umane și a funcțiilor publice, Oficiul audit public intern, Oficiul protecție civilã, Oficiul programare informatizare, Biroul urbanism A.D.P., Oficiul gospodãrie comunalã și locativã. Viceprimarul are în subordine Corpul de control comercial, iar secretarul municipiului coordoneazã Oficiul juridic, Biroul agricol, Biroul administrație publicã localã, Oficiul cadastru, Oficiul relații cu publicul.
Programul de investiții al municipiului Huși cuprinde urmãtoarele lucrãri: extinderea stației de epurare; modernizarea stației de alimentare cu apã; modernizarea stației de tratare a apei; construcții de locuințe (226 apartamente); construirea unei sãli de sport; alimentarea cu gaze naturale.









Copyright © de Consiliul Judetean Vaslui Toate drepturile rezervate.

Publicat pe: 2007-11-21 (15336 citiri)

[ Inapoi ]

  Acasa Utile Contact